In data de 25.09.2019, in intervalul orar 10.00 – 14.00,  in cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, derulat de catre ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC (Solicitant), in parteneriat cu ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC-SUD-CENTRU (Partenerul 1) SI MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE (Partenerul 2), se va desfasura prezentarea publica nr. 1.

Locatia de desfasurare a dezbaterii publice: municipiul Bucuresti, Str. Biserica Amzei, nr.29, etaj 1, sala Regina Maria

In cadrul prezentarii publice nr. 1 se vor aduce fata in fata persoane din randul grupului tinta al proiectului.

La  evenimentele de tipul prezentari publice vor fi dezbatute urmatoarele politici publice:

1. Legea auditului social
2. Statutul auditorului social
3. Strategii in domeniul asistentei comunitare
4. Finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pentru dezvoltarea de servicii comunitare
5. Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora
6. Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc.

Cu prilejul dezbaterilor publice organizate de catre Partenerul 1 al proiectului, participantii din grupul tinta si expertii proiectului au realizat urmatoarele propuneri la politicile publice ce vor fi abordate in cadrul prezentarilor publice, in vederea formularii de alternative la politicile publice in domeniul asistentei sociale:

1.Legea auditului social

Propuneri:

• Auditorul sa elaboreze un raport de calitate al serviciilor sociale si sa propuna recomandari;
• Raportul intocmit in urma verificarii de catre Inspectia Sociala sa fie coroborat cu raportul auditorului social;
• Exemplu de buna practica: DGASPC Sector 2 prin compartimentul Managementul calitatii verifica conformitatea procedurilor in domeniul serviciilor sociale;
• Verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice și fizice la furnizori acreditați de servicii sociale sa fie realizata de catre o echipa disciplinara de specialisti.
• Auditul social sa se concentreze pe necesitate, eficacitate, eficiență și impact, intr-un mod continuu.
• In ceea ce priveste sursa de finantare:
• auditul social sa fie acoperit integral de la bugetul de stat;
• sa se creeze un articol bugetar special pentru auditul social, in cadrul bugetului local.
• Clarificare si explicare articol: “Alocarea unei anumite sume de bani din taxele de autorizare plătite de prestatorii de servicii sociale poate contribui, de asemenea, la acoperirea costurilor, similar cu cazul auditului public intern.”
• Creearea unui “timbru social” in vederea redirectionarii banilor catre servicii sociale.

2. Statutul auditorului social 

Propuneri:

• Introducerea in cadrul universitatiilor a unui modul legat de auditul social si realizarea de instrumente specifice.
• Ceilalți membri ai echipei pot fi specialiștii din domeniul social (psihologi, sociologi, psihopedagogi sau cu master în științe sociale) sau experți din alte domenii (juridic, economic, financiar etc.), dar cu cel puțin 5 ani de experiență în prestarea serviciilor sociale.
• Auditul social necesită participarea a cel puțin doi auditori – maximum cinci (în funcție de mărimea organizației, de dimensiunea serviciilor furnizate, bugetul alocat,numar de beneficiari, etc.), unul dintre membrii echipei având rolul de coordonator al auditului.
• Referitor la formarea profesionala:
• Sa se clarifice unde sa se realizeaza practica si de catre cine. Exemplu: practica sa fie efectuata la furnizorii de servicii publici si privati (selectati riguroasa) sau la nivelul universitatilor prin intermediul programelor de master.
• Sa se mentioneze cine ii supervizeaza pe auditorii sociali.
• Auditorii sociali sa fie formati continuu, sa se ofere credite.
• Supervizorul de practica sa aiba minim 5 ani experienta.

Publicarea / dezvăluirea rapoartelor

• In cazul in care se identifica nereguli la furnizorii de servicii sociale de catre auditorul social, acesta sa transmita raportul catre AJPIS.

3. Strategii in domeniul asistentei comunitare 

• HG 655/2016 din 14 septembrie 2016 pentru a probarea Strategiei Nationale “O societate fara bariere” pentru persoanele cu dizabilitati” 2016-2020 si a Planului Operational privind implementarea Strategiei Nationale “O societate fara bariere” pentru persoanele cu dizabilitati” inclusiv 2016-2020 

Accesibilitate

• Obligativitatea unui interpret mimico-gestual in cadrul fiecarei institutii;
• In cadrul compartimentului de Servicii relatii cu publicul, personalul sa aiba atributii legate de asistenta persoanelo cu dizabilitati;
• In cazul in care nu exista accesibilitate in cadrul institutiilor, sa existe cel putin o persoana care sa aiba atributii referitoare la furnizarea de consultanta persoanelor cu dizabilitati.
• Dezvoltarea de aplicatii speciale pe echipamentele electronice pentru persoanele cu dizabilitati, in vederea furnizarii de informatii legate de accesibilitate, constientizare, servicii oferite de institutiile publice sau private.

Ocuparea fortei de munca

Propunere:

• Asistarea la angajare a persoanelor cu dizabilitati, atat in mediul privat cat si public. Oferirea de consultanta angajatorului si persoanei cu dizabilitati.

Exemplu de buna practica: HCL Sector 4  privind acompanierea tinerilor care parasesc sistemul de protective  a copilului.

Educatie si formare

Propunere:

• Sensibilizarea publicului larg prin campanii de sensibilizare si informare cu privire la toate obiectivele Strategiei persoanelor cu dizabilitati.

Protectie sociala

Propunere:

• Menţinerea puterii de cumpărare a prestaţiilor financiare acordate persoanelor cu dizabilităţi(indexarea cu indicele de consum).
• Consiliile locale sa vina cu stimulente financiare pentru persoanele cu dizabilitati.

• HG nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020, a Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016 – 2020, precum şi a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora
• Campanie natională de informare si sensibilizare a opiniei publice privind incurajarea participarii persoanlor varstnice in activitatile sociale, civice, culturale, sportive.
• Campanie natională de informare si sensibilizare a opiniei publice destinate accentuarii imaginii positive a populatiei varstnice, promovarii participarii sociale active si demne a persoanelor varstnice in societate si a incluziunii lor sociale.

4. Finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pentru dezvoltarea de servicii comunitare

• Hotararea nr. 427/2018 din 13 iunie 2018 privind aprobarea programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” şi a programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale” si a Ordinului 1902 din 2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare si selectie a cererilor de finantare prin programul de interes national „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finantare prin programul de interes national„Cresterea capacitätii serviciilor publice de asistentä socialä din unele unitäti administrativ-teritoriale”, precum si a modelului-cadru al contractului de finantare

Propuneri:

Anexa 1: Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente

• Reteaua publica de servicii comunitare la domiciliu sa fie adresata atat persoanelor varstnice dependente cat si celor cu grad de autonomie mai mare;

Anexa 2: Cresterea capacitätii serviciilor publice de asistentä socialä din unele unitäti administrativ-teritoriale

• Campanii de informare a institutiilor publice cu privire la externalizarea serviciilor sociale.
• Contractarea de servicii sociale;
• Asigurarea suportului tehnic necesar autoritatilor administratiei publice locale din comunele in care nu s-au infiintat/nu au fost acreditate/au pierdut acreditarea sau licentierea serviciilor publice de asistenta sociala.

5. Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora

Propuneri:

• Derularea unor activități de formare şi îndrumare metodologică continuă a lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială care au activitate în domeniul serviciilor sociale, în vederea creşterii performanţei personalului din structurile proprii și a calității servicilor furnizate (cursuri de perfecționare, cursuri de calificare, sesiuni de instruire, autorizate de către Autoritatea Națională pentru Calificări, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației Naționale), in vederea multiplicării și dezvoltării practicilor centrate pe nevoile și resursele fiecărei persoane și ale comunității,
• Formarea a câte unei persoane care să furnizeze servicii de supervizare pentru lucratorii sociali/tehnicienilor asistență socială, in cadrul DGASPC-urilor,
• Formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale (inclusiv a noilor angajați) și dezvoltarea de metodologii, ghiduri și instrumente care să sprijine aplicarea pe scară largă a managementului de caz la nivelul SPAS, în special în comunele și orașele mici conduce la consolidarea capacității la nivel local de a furniza servicii de asistență socială fiind esențială pentru întregul sistem de protecție socială.

Exemplu de buna practica:   DGASPC Ilfov  care  prin proiectul Concordia ofera servicii de instruire pentru supervizarea profesionala, pe o perioada de doua luni pentru 7 specialisti.

6. Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc.

Propuneri:

• Trecerea de la un sistem bazat preponderant pe prestatii sociale la un sistem bazat pe o reţea eficientă de servicii care să asigure îndeplinirea într-o mai mare măsură a obiectivelor de incluziune şi reducerea dependenţei de sistemul de asistenţă;
• Creșterea implicării și cointeresarea autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, actori ai economiei sociale, în promovarea dezvoltării locale şi a ocupării;
• Corelarea serviciilor sociale cu toate nevoile beneficiarului şi acordarea lor într-un mod integrat, cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural;
• Centrarea pe măsuri active de incluziune în detrimentul celor pasive care crează dependentă şi presiune mare asupra bugetului de stat. Schimbarea raportului dintre măsurile pasive de asistenţă (prestaţii) în măsuri active de incluziune socială (servicii sociale şi de ocupare) ca o soluţie pe termen lung pentru scăderea numărului de persoane asistate şi de reducere a presiunii bugetare în acest sector.

In data de 20.08.2019, ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – SUD – CENTRU a organizat dezbaterea publica nr. 2, in cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, derulat de ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC, in parteneriat cu ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC-SUD-CENTRU SI MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE.

Locatia de desfasurare a dezbaterii publice: localitatea Rm Valcea, judetul Valcea, strada Raureni, nr. 18, restaurant Paradis.

In cadrul dezbaterii publice s-au adus fata in fata: reprezentanti ai Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, ai institutiilor publice din domeniul social – DGASPC Sector 6, DGASPC Ilfov, Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, ai ONG-urilor din domeniul social – Fundatia World Vision Romania – Biroul Valcea.

Politicile publice puse in dezbatere pentru care se vor formula alternative sunt :

• A). Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora;

• B). Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc

1. In cadrul dezbaterii publice s-au formulat urmatoarele alternative pe marginea politicii publice „Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora„:

• Derularea unor activități de formare şi îndrumare metodologică continuă a lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială care au activitate în domeniul serviciilor sociale, în vederea creşterii performanţei personalului din structurile proprii și a calității servicilor furnizate (cursuri de perfecționare, cursuri de calificare, sesiuni de instruire, autorizate de către Autoritatea Națională pentru Calificări, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației Naționale), in vederea multiplicării și dezvoltării practicilor centrate pe nevoile și resursele fiecărei persoane și ale comunității,
• Formarea a câte unei persoane care să furnizeze servicii de supervizare pentru lucratorii sociali/tehnicienilor asistență socială, in cadrul DGASPC-urilor,
• Formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale (inclusiv a noilor angajați) și dezvoltarea de metodologii, ghiduri și instrumente care să sprijine aplicarea pe scară largă a managementului de caz la nivelul SPAS, în special în comunele și orașele mici conduce la consolidarea capacității la nivel local de a furniza servicii de asistență socială fiind esențială pentru întregul sistem de protecție socială.

Exemplu de buna practica: DGASPC Ilfov care prin proiectul Concordia ofera servicii de instruire pentru supervizarea profesionala, pe o perioada de doua luni pentru 7 specialisti.

1. Descrierea situatiei actuale:

Una dintre problemele cu care se confrunta sistemul national de asistenta sociala o reprezinta numarul insuficient de personal care activeaza in domeniul asistentei sociale, la toate nivelurile cu responsabilitate in domeniu, dar si pregatirea insuficienta a celui existent.

Daca structurile autoritatilor administratiei publice centrale se confrunta cu problema personalului insuficient pentru complexitatea activitatilor de verificare, stabilire si plata a drepturilor, la nivelul autoritatilor administratiei publice locale pe langa lipsa de personal se pune si problema specializarii acestuia.

Gradul de competentä profesionalä a personalului angajat în SPAS conditioneazä direct calitatea serviciilor prestate. In acest scop, formarea profesionala a personalului angajat în sistemul de asistenta sociala trebuie sa cuprinda, pe lânga pregatirea profesionala initiala (colegiu, Universitate), si o pregatire profesionala continua în paralel cu serviciu, dar si formarea initiala a personalului din serviciile sociale.

Factorii ce conditioneaza necesitatea formarii profesionale continue pentru domeniul asistentei sociale sunt: dezvoltarea si stabilirea sistemului de protectie sociala, schimbarea continua a caracterului problemelor sociale care necesita dezvoltarea serviciilor sociale noi, reorganizarea serviciilor sociale existente, creserea exigentelor vis-a-vis de nivelul de competenta profesionala a specialitilor care activeaza în domeniul asistentei sociale, evolutia continua a stiintelor si tehnologiilor, adaptarea si implementarea experientelor internationale de asistenta sociala, etc. Formarea continua asigura procesul de dezvoltare a calitatii serviciilor sociale prin racordarea lor la standardele de calitate stabilite.

Principiile care fundamenteaza formarea continua în domeniul asistentei sociale sunt: caracterul sistematic si continuu al procesului de formare continua; adaptarea continuturilor pentru formare la necesitatile grupurilor de populatie la cerintele sistemului de asistenta sociala aflate în continua schimbare/dezvoltare, precum si la standardele de calitate de nivel european; orientarea practica a procesului de formare continua; mobilizarea/valorificarea tuturor mijloacelor de informare disponibile în limitele institutionale si non institutionale.

Formarea profesionala continua a personalului angajat în sistemul de asistenta sociala asigura accesul la informatii profesionale, tehnologii noi de lucru social, formarea abilitatilor practice de lucru în cadrul serviciilor de asistenta sociala, asigura adaptarea la schimbarile sociale continue.

Conform legii (292/2011), autorităţile locale au obligaţia de a înfiinţa servicii publice de asistenţă socială, care răspund de punerea în practică a politicilor şi a strategiilor din domeniul asistenţei sociale, precum şi de furnizarea serviciilor în comunitate. SPAS identifică nevoile comunităţii, acordă servicii adecvate categoriilor vulnerabile şi dezvoltă servicii de prevenţie şi de informare pentru a creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile şi problemele sociale. Mai sunt încă multe autorităţi locale care nu s-au conformat cerinţei legislative de a înfiinţa SPAS, mai ales în comunităţile rurale mai mici. Deşi s-au înregistrat unele progrese în ultimii ani, totusi multe dintre administraţiile publice locale din mediul rural nu au infiintat SPAS, ci au adăugat atribuţiile respective în fişa postului personalului existent.

Înfiinţarea serviciilor sociale primare, aşa cum se prevede în lege, a fost împiedicată de lipsa resurselor financiare la nivel local, de blocarea posturilor şi tăierile salariale din sectorul public (ca parte a politicilor de austeritate implementate între 2008 şi 2010), de utilizarea redusă a formelor flexibile de angajare (cum ar fi cu timp parţial) în sectorul public şi de lipsa formării eficiente a personalului. Prin urmare, autorităţile locale deţin o capacitate limitată de a recruta personal specializat în domeniul asistenţei sociale, mai ales în mediul rural.

In ciuda numărului mare al celor ce au obţinut diplome universitare de asistenţă socială în România în ultimii ani, puţini sunt angajaţi în mediul rural şi în comunităţile urbane mici.

Totodata, in prezent, majoritatea angajaţilor cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din cadrul SPAS nu au responsabilităţi clar definite şi, deseori, se aşteaptă ca aceştia să desfăşoare şi alte activităţi decât cele de asistenţă socială.

Formarea profesională insuficientă a personalului din domeniul asistenţei sociale la nivel local constituie o problemă majoră, angajații din sistem fiind oarecum marginalizați în ceea ce privește perfecționarea profesională. Cursurile specifice sunt puține și de cele mai multe ori fără vreo formă de autorizare/ acreditare care să le confere rigoarea necesară – mai cu seamă în acest domeniu bine profesionalizat. Este absolut necesară dezvoltarea programelor de formare continuă şi de supervizare pentru angajaţii SPAS în vederea eficientizării serviciilor primare la nivel comunitar.

Serviciile locale de prevenţie, informare şi consiliere au un impact foarte redus, în mare parte din cauza deficitului de asistenţi sociali şi a insuficientei pregătiri profesionale a personalului existent.

Este nevoie asadar de elaborarea de catre profesionisti (universităţi, furnizorii de servicii, Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România) a unor instrumente şi metodologii centrate pe familie şi persoană pentru adoptarea, evaluarea, planificarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea serviciilor. Aceste instrumente şi metodologii ar trebui predate în cadrul unui program de formare continuă a personalului cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale de la nivel local.

In conformitate cu prevederile art.40 alin.(4) din legea cadru a aistenței sociale conform cărora, în situaţia în care, din cauze obiective, nu se pot angaja asistenţi sociali sau achiziţiona serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucrători sociali pentru realizarea activităţilor de identificare şi, după caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicită acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale.

2. Schimbări preconizate:

• Alocarea unui buget minim de la bugetul de stat pentru serviciile de asistență socială la nivelul comunității și dezvoltarea unor mecanisme pentru monitorizarea folosirii eficiente a acestui buget. Din acest buget va fi susținută plata salariilor a câte unui angajat cu normă întreagă în domeniul asistenței sociale (de preferat, asistenți sociali) pentru fiecare localitate eligibilă/selectată, precum și costurile legate de sistemul național de monitorizare. Astfel, comunitățile cu nivel redus de dezvoltare ar beneficia de personal specializat (sau format), capabil și motivat financiar să implementeze și să dezvolte serviciile sociale necesare la nivel local.
• Crearea unui sistem de formare iniţială şi continuă adresat profesioniştilor din serviciile sociale, inclusiv celor implicaţi în sistemul de reglementare a serviciilor sociale. Nu există încă un mecanism dedicat pentru evaluarea serviciilor sociale sau pentru formarea evaluatorilor serviciilor sociale.
• În ceea ce priveşte sistemul de formare iniţială şi continuă a lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială din serviciile sociale, ar trebui avute în vedere următoarele: (i) crearea unui program complet de formare la nivel naţional; (ii) crearea unui sistem de evaluare continuă şi de perfecţionare sau recalificare a acestora.
• Pentru a răspunde solicitărilor lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială, dorinței acestora de perfecționare profesională, este necesar un pachet complex de formare profesională autorizată de către Autoritatea Națională pentru Calificări (Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației Naționale).
• Pentru a lucra profesionist, lucratorii sociali/tehnicienii asistență socială vor participa la programe de formare continuă care să le asigure competențele și cunoștințele necesare, dar și să le ofere suport pentru dezvoltarea unei practici centrate pe nevoile și resursele fiecărei persoane și ale comunității.

3. Impact social:

• existenţa unor servicii de calitate în comunitate asigurate de catre profesionisti in domeniu va atrage rezultate mai bune pentru populaţie în materie de sănătate şi educaţie ceea ce va diminua consumul de servicii specializate şi povara asupra bugetelor de protecţie socială şi asistenţă medicală, dezvoltarea metodologiilor privind performanţa serviciilor socio-medicale;
• principalul rol al asistenţilor sociali/ lucrătorilor sociali/tehnicienilor asistență socială şi al altor lucrători comunitari ce colaborează în cadrul unei echipe multidisciplinare va fi acela de a încuraja cererea şi de a ajuta familiile extrem de sărace şi cele din zonele marginalizate să acceseze serviciile de protecţie disponibile, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, concentrandu-se asupra clientului decât asupra integrării structurale a agenţiilor care vor acorda diferitele servicii.

4.Procesul de consultare:

In cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”:

• s-au organizat mese rotunde la care a participat personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor;
• intalniri in comunitate (in localitatea Rmanicu Valcea, din judetul Valcea), prilej cu care s-au prezentat si discutat aspecte referitoare la politica publica “Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora”
• s-au aplicat chestionare adresate specialistilor din domeniul social din DGASPC Valcea si AJPIS Valcea referitoare la impactul politicii publice Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi au obligaţia de:

• a angaja asistenţi sociali, sau, după caz, alt personal de specialitate în asistenţă socială, precum şi personal cu profesii, calificări şi competenţe diverse. Personalul din domeniul asistenţei sociale sa îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu statutul profesiei, al dispoziţiilor Codului muncii, precum şi al altor dispoziţii legale, după caz.
• a asigura resursele umane, financiare şi materiale, în conformitate cu reglementările în vigoare, de a promova, facilita şi asigura personalului programe de formare profesională, precum şi programe de instruire specifică.

In situaţia în care, din cauze obiective, nu se pot angaja asistenţi sociali sau achiziţiona serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucrători sociali pentru realizarea activităţilor de identificare şi, după caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicită acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale.

Activitatea altor categorii de personal cu formare de nivel mediu din domeniul asistenței sociale sa fie coordonată de către asistenții sociali.

Autorităților administrației publice locale au obligativitatea de a asigura personal de specialitate cu atribuții în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

Activităţile de formare profesională continuă în vederea creşterii performanţei lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială sa fie realizata prin cursuri de perfecţionare, cursuri de calificare, sesiuni de instruire conform cerinţelor standardelor de calitate, participarea la sesiunile de formare organizate prin programe de interes naţional.

Obligatia SPAS-urile in ceea ce priveste planificarea şi realizarea activităţilor de informare, formare şi îndrumare metodologică, în vederea creşterii performanţei personalului care administrează şi acordă servicii sociale aflate în administrare proprie sa se realizeaze la nivel de reprezentare (județ, oras/municipiu, comună).

2. In cadrul dezbaterii publice s-au formulat urmatoarele alternative pe marginea politicii publice „Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc„: 

• Trecerea de la un sistem bazat preponderant pe prestatii sociale la un sistem bazat pe o reţea eficientă de servicii care să asigure îndeplinirea într-o mai mare măsură a obiectivelor de incluziune şi reducerea dependenţei de sistemul de asistenţă;
• Creșterea implicării și cointeresarea autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, actori ai economiei sociale, în promovarea dezvoltării locale şi a ocupării;
• Corelarea serviciilor sociale cu toate nevoile beneficiarului şi acordarea lor într-un mod integrat, cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural;
• Centrarea pe măsuri active de incluziune în detrimentul celor pasive care crează dependentă şi presiune mare asupra bugetului de stat. Schimbarea raportului dintre măsurile pasive de asistenţă (prestaţii) în măsuri active de incluziune socială (servicii sociale şi de ocupare) ca o soluţie pe termen lung pentru scăderea numărului de persoane asistate şi de reducere a presiunii bugetare în acest sector.

1. Descrierea situaţiei actuale

Modernizarea sistemului de asistenţă socială, potrivit Programului de guvernare 2018- 2020 este gandit ”prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Avem în vedere creşterea gradului de securitate socială, dar şi responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale. Scopul principal este acela că toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn şi în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Totodată, măsurile din domeniul asistenţei sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educaţia, spaţiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creştere a calităţii vieţii cetăţenilor şi, prin aceasta, a unei societăţi incluzive.”

Coordonarea și armonizarea între mecanismele de finanțare a serviciilor din diferite sectoare precum sănătate, educație, locuire și ocuparea forței de muncă trebuie să fie îmbunătățite pentru a încuraja și sprijini dezvoltarea serviciilor integrate.

Este necesara o abordare centrată pe familie şi pe persoană care să încurajeze beneficiarii să folosească în mod creativ şi inovator cunoştinţele deţinute de membrii comunităţii şi resursele disponibile în mediul în care trăiesc pentru a-şi acoperi nevoile socio-economice. Această abordare urmăreşte maximizarea potenţialului uman şi promovarea autonomiei şi a implicării în procesul decizional. Pune, de asemenea, accent pe sprijin şi servicii centrate pe persoană şi familie, integrate şi bazate pe comunitate.

Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie încadrată într-o politică coerentă în baza unei abordări incluzive, create cu scopul de a sprijini persoanele în cadrul familiilor şi comunităţilor, mai ales în contextul regionalizării şi al descentralizării financiare şi administrative.

Furnizarea integrată a serviciilor comunitare este legată de abordarea sistemică a nevoilor și de corelarea acestora cu pachetele de servicii din domenii diferite pentru reducerea suprapunerilor, armonizarea resurselor și crearea unui proces sustenabil de ieșire din sărăcie și de integrare socială și economică.

Printr-o astfel de abordare, crește accesul persoanei la servicii, impactul serviciilor furnizate, gradul de valorificare a resurselor persoanei, familiei ori comunității, dar mai ales sustenabilitatea intervenției pentru ieșirea din starea de vulnerabilități multiple.

Trebuie să existe o abordare integrată a acordării de servicii sociale din perspectiva ofertei şi programe de intermediere şi facilitare socială din perspectiva cererii, pentru a reduce efectiv sărăcia extremă şi excluziunea socială.

Pe termen mediu ar trebui să fie create echipe multidisciplinare, formate din lucrători comunitari, la nivel local şi să asigure cooperare intersectorială şi multiinstituţională la toate nivelurile, ca un prim pas spre integrarea completă a serviciilor pe termen lung.

Studiile arată că integrarea serviciilor sociale prezintă o serie de avantaje faţă de abordarea fragmentară, în ceea ce priveşte soluţionarea diferitelor probleme complexe din sfera excluziunii sociale, facilitarea unui acces mai bun la servicii, asigurarea continuităţii şi a sustenabilităţii acordării de servicii, creşterea eficienţei şi a eficacităţii furnizării serviciilor, reducerea suprapunerilor între diferitele servicii şi evitarea cheltuielilor inutile.

Integrarea completă a serviciilor presupune renunţarea la abordarea fragmentară şi la administrarea separată a serviciilor naţionale şi locale în favoarea echipelor multiinstituţionale la nivel naţional, regional şi local. Aceste echipe ar urma să lucreze în cadrul unei structuri integrate de management, cu bugete, programe şi obiective comune şi un singur responsabil cheie (sau manager de caz) care să coordoneze diversele intervenţii ale diferitelor agenţii şi profesionişti implicaţi.

Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020, iar România și-a asumat o serie de domenii de acțiune în concordanță cu obiectivele UE, printre care și cel al luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale având la bază una dintre prioritățile tematice ale strategiei, aceea de creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Astfel, Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, în ceea ce privește furnizarea serviciilor sociale, prevede complementaritatea fondurilor publice disponibile pentru sectorul serviciilor sociale, cu finanțarea de la Uniunea Europeană. De aceea, este importantă asigurarea unui cadru necesar dezvoltării serviciilor sociale în raport cu acordarea unor beneficii financiare directe, dezvoltarea serviciilor sociale care să aibă la bază o analiză reală a situației sociale integrate și a nevoilor complexe ale grupurilor vulnerabile din comunitate.

2. Schimbări preconizate:

Este necesara o abordare centrată pe familie şi pe persoană care să încurajeze beneficiarii să folosească în mod creativ şi inovator cunoştinţele deţinute de membrii comunităţii şi resursele disponibile în mediul în care trăiesc pentru a-şi acoperi nevoile socio-economice. Această abordare urmăreşte maximizarea potenţialului uman şi promovarea autonomiei şi a implicării în procesul decizional. Pune, de asemenea, accent pe sprijin şi servicii centrate pe persoană şi familie, integrate şi bazate pe comunitate.

Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie încadrată într-o politică coerentă în baza unei abordări incluzive, create cu scopul de a sprijini persoanele în cadrul familiilor şi comunităţilor, mai ales în contextul regionalizării şi al descentralizării financiare şi administrative.

Furnizarea integrată a serviciilor comunitare este legată de abordarea sistemică a nevoilor și de corelarea acestora cu pachetele de servicii din domenii diferite pentru reducerea suprapunerilor, armonizarea resurselor și crearea unui proces sustenabil de ieșire din sărăcie și de integrare socială și economică.

Printr-o astfel de abordare, crește accesul persoanei la servicii, impactul serviciilor furnizate, gradul de valorificare a resurselor persoanei, familiei ori comunității, dar mai ales sustenabilitatea intervenției pentru ieșirea din starea de vulnerabilități multiple.

              3.Impact social:

• Trecerea de la un sistem de asistenţă socială centralizat la un sistem mixt descentralizat care include şi intervenţia sectorului privat, cu precădere a celui fără scop lucrativ pentru o reducere a costurilor şi creşterea calităţii şi gradului de acoperire a serviciilor;
• Asigurarea coordonării între diversele servicii şi măsuri de asistenţă care vizează integrarea socială cu precădere între măsurile (prestaţii, servicii şi programe) de asistenţă socială şi cele de ocupare;
• Trecerea de la un sistem bazat pe măsuri active la un sistem bazat pe o reţea eficientă de servicii care să asigure îndeplinirea într-o mai mare măsură a obiectivelor de incluziune şi reducerea dependenţei de sistemul de asistenţă;
• Facilitarea implicării autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, actori ai economiei sociale, în promovarea dezvoltării locale şi a ocupării.

              4.Procesul de consultare:

In cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”:

• s-au organizat mese rotunde la care a participat personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor;
• intalniri in comunitate (in localitatea Rmanicu Valcea, din judetul Valcea), prilej cu care s-au prezentat si discutat aspecte referitoare la politica publica “Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc”;
• s-au aplicat chestionare adresate specialistilor din domeniul social din DGASPC Valcea si AJPIS Valcea referitoare la impactul politicii “Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc”.

Respondenti au oferit raspunsuri care conduc la urmatoarele concluzii:

Obligația asigurării aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie sociala revine autorităţilor administraţiei publice locale prin:  administrarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale si prin  acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.

Atributiile principale ale autoritatilor administratiei publice locale in domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale sa fie:

1. elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile locale identificate, strategia judeţeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor şi răspund de aplicarea acesteia;
2. elaborează planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;
3. identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
4. planifică şi realizează activităţile de informare, formare şi îndrumare metodologică, în vederea creşterii performanţei personalului care administrează şi acordă servicii sociale;
5. colaborează permanent cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari.

Pentru îndeplinirea obligațiilor în domeniul asistenței sociale, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa  înfiinţeze structuri specializate denumite servicii publice de asistenţă socială (SPAS) si sa organizeze, în aparatul de specialitate al consiliului judeţean/al primarului, compartimentul  responsabil de contractarea serviciilor sociale.

Este necesar ca serviciile sociale sa fie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural.

Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială sa se înscrie în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială.

Sistemul de asistență social sa fie văzut din perspectiva transformării acestuia ”dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii.

Asistența socială sa faca parte din pachetul minim de servicii publice, necesar și obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial.

Asigurarea fondurilor pentru serviciile sociale sa respecte principiului subsidiarității (ordinea alocării fondurilor fiind: persoana, familia, buget local, buget de stat).

S-au prezentat principii orizontale referitoare la egalitatea de sanse si dezvoltarea durabila cu titlul: “Un mediu inconjurator sanatos” si “ Egalitatea de sanse pentru persoanele varstnice”.

In data de 10.07.2019, ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – SUD – CENTRU a organizat dezbaterea publica nr. 1, in cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, derulat de ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC, in parteneriat cu ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC-SUD-CENTRU SI MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE.

Locatia de desfasurare a dezbaterii publice: localitatea Rm Valcea, judetul Valcea, strada Raureni, nr. 18, restaurant Paradis.

In cadrul dezbaterii publice s-au adus fata in fata: reprezentanti ai Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, ai institutiilor publice din domeniul social -DGASPC Sector 2, DGASPC Sector 4, DGASMB, Federatia Sindicatelor din Administratie Bucuresti-Romania, sindicatelor si patronatelor care activeaza in domeniul social – Sindicatul ASIST al salariatilor din DGASMB.

Politicile publice puse in dezbatere pentru care se vor formula alternative sunt :

• legea auditului social ;
• statutul auditorului social ;
• strategii in domeniul asistentei comunitare :
• HG 655/2016 din 14 septembrie 2016 pentru a probarea Strategiei Nationale “O societate fara bariere” pentru persoanele cu dizabilitati” 2016-2020 si a Planului Operational privind implementarea Strategiei Nationale “O societate fara bariere” pentru persoanele cu dizabilitati” inclusiv 2016-2020
• HG nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020, a Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016 – 2020, precum şi a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora
• finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pentru dezvoltarea de servicii comunitare:
• Hotararea nr. 427/2018 din 13 iunie 2018 privind aprobarea programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” şi a programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale” si a Ordinului 1902 din 2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare si selectie a cererilor de finantare prin programul de interes national „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finantare prin programul de interes national„Cresterea capacitätii serviciilor publice de asistentä socialä din unele unitäti administrativ-teritoriale”, precum si a modelului-cadru al contractului de finantare
• Anexa 1: Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente
• Anexa 2: Cresterea capacitätii serviciilor publice de asistentä socialä din unele unitäti administrativ-teritoriale

1. In cadrul dezbaterii publice s-au formulat urmatoarele alternative pe marginea politicii publice „Legea auditului social”:

• Auditorul sa elaboreze un raport de calitate al serviciilor sociale si sa propuna recomandari;
• Raportul intocmit in urma verificarii de catre Inspectia Sociala sa fie coroborat cu raportul auditorului social;
• Exemplu de buna practica: DGASPC Sector 2 prin compartimentul Managementul calitatii verifica conformitatea procedurilor in domeniul serviciilor sociale;
• Verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice și fizice la furnizori acreditați de servicii sociale sa fie realizata de catre o echipa disciplinara de specialisti.
• Auditul social sa se concentreze pe necesitate, eficacitate, eficiență și impact, intr-un mod continuu.
• In ceea ce priveste sursa de finantare:
• auditul social sa fie acoperit integral de la bugetul de stat;
• sa se creeze un articol bugetar special pentru auditul social, in cadrul bugetului local.
• Clarificare si explicare articol: “Alocarea unei anumite sume de bani din taxele de autorizare plătite de prestatorii de servicii sociale poate contribui, de asemenea, la acoperirea costurilor, similar cu cazul auditului public intern.”
• Creearea unui “timbru social” in vederea redirectionarii banilor catre servicii sociale.

2. In cadrul dezbaterii publice s-au formulat urmatoarele alternative pe marginea politicii publice „Statutul auditorului social”:

Propuneri:

• Introducerea in cadrul universitatiilor a unui modul legat de auditul social si realizarea de instrumente specifice.
• Ceilalți membri ai echipei pot fi specialiștii din domeniul social (psihologi, sociologi, psihopedagogi sau cu master în științe sociale) sau experți din alte domenii (juridic, economic, financiar etc.), dar cu cel puțin 5 ani de experiență în prestarea serviciilor sociale.
• Auditul social necesită participarea a cel puțin doi auditori – maximum cinci (în funcție de mărimea organizației, de dimensiunea serviciilor furnizate, bugetul alocat,numar de beneficiari, etc.), unul dintre membrii echipei având rolul de coordonator al auditului.
• Referitor la formarea profesionala:
• Sa se clarifice unde sa se realizeaza practica si de catre cine. Exemplu: practica sa fie efectuata la furnizorii de servicii publici si privati (selectati riguroasa) sau la nivelul universitatilor prin intermediul programelor de master.
• Sa se mentioneze cine ii supervizeaza pe auditorii sociali.
• Auditorii sociali sa fie formati continuu, sa se ofere credite.
• Supervizorul de practica sa aiba minim 5 ani experienta.

Publicarea / dezvăluirea rapoartelor

• In cazul in care se identifica nereguli la furnizorii de servicii sociale de catre auditorul social, acesta sa transmita raportul catre AJPIS.

1. Formularea problemei:

Dezvoltarea serviciilor sociale constituie un obiectiv strategic al Guvernului României încă din 2006 şi va rămâne o prioritate în continuare. Începând cu anul 1990, statul, autorităţile locale, ONG-urile şi societăţile comerciale au dezvoltat o gamă largă de servicii sociale adresate categoriilor vulnerabile pe întreg teritoriul României, care trebuie consolidate şi extinse în continuare.

Avand în considerare necesitatea, sistemul actual de servicii sociale este insuficient dezvoltat (Raportat la populația totală a României, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în anul 2016 a fost de 38,8%, conform Eurostat).

Potrivit Raportului de țară din 2019 privind România, „Calitatea și acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente, iar distribuția teritorială a acestora este inegală. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forței de muncă, de educație, de sănătate și a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabilă a diferitelor grupuri defavorizate, astfel încât acestea să intre pe piața forței de muncă și să scape de excluziunea socială”.

Pentru promovarea „incluziunii active” și pentru creșterea nivelului de eficiență, eficacitate și impact al serviciilor sociale este extrem de importantă implementarea instituției de audit social. Acesta este menționat în lege, dar nu a fost implementat până acum. Acesta ar putea acoperi goluri semnificative din sistem, referitoare la evaluarea performanței și impactului serviciilor sociale, implicarea activă a părților interesate și sprijinirea furnizorilor.

Situația actuală

Activitățile de control al calității sunt efectuate pentru a verifica conformitatea cu standardele, criteriile și indicatorii care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale și a serviciilor, precum și recunoașterea nivelurilor de calitate.

Legea nr. 197/2012 (privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale) reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi control pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Controlul respectării de către furnizorii de servicii sociale a condițiilor care stau la baza acreditării acestora se realizează de către inspectorii sociali, persoane cu atribuții de control angajate în cadrul Agenției Naționale pentru Plați și Inspecție Socială și a Agențiilor pentru Plăți și Inspecție Socială județene.

Evaluarea impactului serviciilor sociale nu este pusă în practica de catre ANPIS având resurse numai pentru evaluarea conformității.

In Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, la Capitolul VII Finanțarea asistenței sociale, secțiunea a 3-a Contractarea serviciilor sociale, art. 142 se precizează:

”1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte persoane fizice sau juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea independentă a contractelor de finanţare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.

2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în principal, următoarele aspecte:

1. a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile finanţate;
2. b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
3. c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
4. d) recomandarea de ameliorări operaţionale.

3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de entităţile prevăzute la alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este învestit cu nicio putere de control sau sancţionare.

4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin lege.”

In ceea ce priveste „Strategia naționala pentru incluziunea socială și prevenirea sărăciei pentru anii 2015-2020” primul obiectiv al acesteia, se refera la “Asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale din serviciile sociale”.

Implicarea participativă a beneficiarilor este critică pentru succesul și sustenabilitatea serviciilor sociale furnizate în cadrul unei comunități. Este, de asemenea, necesară pentru ca intervențiile de asistență socială să aibă un impact pozitiv. România nu are încă implementate măsuri precise pentru implicarea beneficiarilor în acordarea serviciilor. Trebuie dezvoltate măsuri specifice, în conformitate cu alte forme de protecţie a drepturilor consumatorului, pentru a permite beneficiarilor să participe la deciziile cu privire la planificarea, dezvoltarea, gestionarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor tipurilor de servicii sociale.

Responsabilitatea socială presupune, de asemenea, responsabilităţi şi răspundere a furnizorilor de serviciisociale faţă de beneficiari şi necesită asigurarea implementării mecanismelor de soluţionare a reclamațiilor și plângerilor.

Al doilea obiectiv al Strategiei naționale pentru incluziunea socială și prevenirea sărăciei pentru anii 2015-2020” il constituie “Îmbunătăţirea sistemelor de evaluare a nevoilor şi de management al informaţiilor, precum şi corelarea acestora cu politica şi practicile locale de luare a deciziilor”.

În sectorul serviciilor sociale, există încă puţine sisteme adecvate de evaluare a nevoilor sau de management al informaţiilor, iar cele care există nu sunt utilizate întotdeauna în politica şi practicile locale de luare a deciziilor.Unul dintre obstacolele principale este absenţa datelor cu privire la problemele sociale locale, nevoile anumitor grupuri, disponibilitatea serviciilor şi modelele de referire a cazurilor către aceste servicii. Serviciile existente nu sunt evaluate cu regularitate sau ajustate ulterior în conformitate cu constatările evaluării. Nu există de multe ori un plan de priorități locale, județene sau regionale pentru a ghida furnizorii de servicii socială şi nici o metodologie naţională pentru evaluarea nevoilor comunităţii sau o planificare strategică locală de servicii sociale care să implice toate părţile interesate. De asemenea, nu există o metodologie la nivel național pentru evaluarea nevoilor şi pentru planificarea la nivel local a prestării de servicii sociale, iar autoritățile locale nu dispun de suficiente cunoștințe sau de capacitatea necesară pentru a îndeplini aceste sarcini, în special în zonele rurale şi urbane mici. Drept consecinţă, de-a lungul ultimului deceniu, serviciile sociale, inclusiv serviciile preventive, au fost gestionate în mare parte de autorităţile judeţene (prin Direcțiile Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului – DGASPC), în locul comunităţilor locale.

Prin urmare, monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale trebuie îmbunătăţite pentru a spori responsabilitatea, relevanţa şi eficienţa sistemului de servicii sociale. Baza de date actuală (registrul naţional) de furnizori de servicii este limitată şi nu poate fundamenta procesul de colectare adecvată a datelor și proiectarea politicilor publice. Astfel, investiția într-un sistem complex de e-asistenţă socială va fi esenţială pentru planificarea, monitorizarea şi evaluarea eficientă a beneficiilor şi serviciilor sociale.

Pentru ca sistemul de servicii sociale să devină mai responsabil, relevant și eficace auditul social poate fi soluția pentru îmbunătățire, cu sprijinul auditorilor sociali – profesioniști instruiți cu competențe în evaluarea socială Servicii.

Auditorul social poate contribui, de asemenea, la realizarea strategiei de „Finanțare a serviciilor sociale mai bune” și poate fi considerat unul dintre „stimulentele” oferite furnizorilor de servicii sociale de a oferi servicii de calitate datorită acordării de sprijin pentru remedierea anumitor deficiențe în furnizarea de servicii sociale și creșterea calității acestora într-un mod eficient.

Auditul social poate oferi beneficii semnificative legate de impactul serviciilor sociale prin evaluarea eficienței și eficacității, creșterea nivelului de transparență și sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea calității serviciilor lor. Modelul de audit social este definit și exista cadrul legal pentru a pune bazele noii instituții, punerea în aplicare a auditului social trebuie să aibă loc cât mai curând posibil.

2. Denumirea politicii: Introducerea auditului social pentru furnizorii de servicii sociale din România.

3. Scop: Crearea și implementarea unui instrument care să acopere nevoia de evaluare a impactului serviciilor sociale, creșterea nivelului de transparență și sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea calității serviciilor lor.

4. Obiective:

OBIECTIV GENERAL:

• Creșterea nivelului de calitate al serviciilor sociale și al impactului pe care îl au asupra beneficiarilor și a comunității prin crearea unui instrument care să sprijine acest demers.

OBIECTIVE SPECIFICE:

• Modificarea legislației care să permită implementarea auditului social;
• Crearea instituției care să se ocupe de audit social în cel mult doi ani;
• Crearea metodologiei de audit social și a indicatorilor corespunzători pentru toate categoriile de beneficiari (în funcție de modul în care sunt definiți) în cel mult un an.
• Pilotarea auditului social prin pregătirea a cel puțin 20 de auditori sociali și implementarea a 60 de audituri sociale într-un an și jumătate.
• Implementarea cel puțin a unui audit social pentru toți furnizorii de servicii sociale în cel mult 5 ani.

5. Beneficiari:

• Beneficiari direcți / indireccti: furnizorii de servicii sociale, care ar fi sprijiniți să își îmbunătățească activitatea și să crească nivelul de calitate al serviciilor oferite.
• Beneficiile indirecte vor apărea asupra beneficiarilor de servicii sociale, prin faptul că sunt implicați activ în evaluarea impactului serviciilor pe care le primesc, datorită creșterii nivelului de transparență al serviciilor și datorită faptului că pot beneficia de servicii mai bune în urma sprijinului pe care furnizorii îl primesc.

6. Variante de soluționare:

7. Procesul de consultare

Etapa de consultare publică:

In cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”:

• s-au organizat mese rotunde la care a participat personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor;
• s-au aplicat chestionare in randul specialistilor in asistenta sociala din DGASPC Valcea si din primarii.

8. Varianta de soluționare recomandată:

Deși prima variantă este mai ușor de pus în practică, existând resurse umane potrivite și posibilitatea de a coordona mai ușor activitatea de audit social, aceasta ar avea un impact mai mare asupra bugetului, iar auditul social ar putea avea un nivel de obiectivitate mai scăzut.

Varianta în care auditul social este implementat de către o instituție independentă și auto-reglementată poate fi mai bună deoarece scade presiunea asupra bugetului de stat, asigură o obiectivitate mai mare a auditului, nu produce o suprapunere cu inspecția socială și poate crea un nivel mai mare al deschiderii din partea furnizorilor de servicii sociale.

3. In cadrul dezbaterii publice s-au formulat urmatoarele alternative pe marginea politicilor publice „Strategii in domeniul asistentei comunitare”:

• Politica publica: HG 655/2016 din 14 septembrie 2016 pentru a probarea Strategiei Nationale “O societate fara bariere” pentru persoanele cu dizabilitati” 2016-2020 si a Planului Operational privind implementarea Strategiei Nationale “O societate fara bariere” pentru persoanele cu dizabilitati” inclusiv 2016-2020

Accesibilitate

• Obligativitatea unui interpret mimico-gestual in cadrul fiecarei institutii;
• In cadrul compartimentului de Servicii relatii cu publicul, personalul sa aiba atributii legate de asistenta persoanelo cu dizabilitati;
• In cazul in care nu exista accesibilitate in cadrul institutiilor, sa existe cel putin o persoana care sa aiba atributii referitoare la furnizarea de consultanta persoanelor cu dizabilitati.
• Dezvoltarea de aplicatii speciale pe echipamentele electronice pentru persoanele cu dizabilitati, in vederea furnizarii de informatii legate de accesibilitate, constientizare, servicii oferite de institutiile publice sau private.

Ocuparea fortei de munca

Propunere:

• Asistarea la angajare a persoanelor cu dizabilitati, atat in mediul privat cat si public. Oferirea de consultanta angajatorului si persoanei cu dizabilitati.

Exemplu de buna practica: HCL Sector 4  privind acompanierea tinerilor care parasesc sistemul de protective  a copilului.

Educatie si formare

Propunere:

• Sensibilizarea publicului larg prin campanii de sensibilizare si informare cu privire la toate obiectivele Strategiei persoanelor cu dizabilitati.

Protectie sociala

Propunere:

• Menţinerea puterii de cumpărare a prestaţiilor financiare acordate persoanelor cu dizabilităţi(indexarea cu indicele de consum).
• Consiliile locale sa vina cu stimulente financiare pentru persoanele cu dizabilitati.

1. Descrierea situatiei actuale:

Statul promovează, protejează şi asigură exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi. Acestea îşi exercită deplin şi efectiv drepturile şi libertăţile fundamentale pe care le garantează Constituţia României şi tratatele internaţionale la care România este parte, iar în acest scop, ţara noastră se angajează să mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie marginalizată, exclusă, abuzată sau discriminată, iar alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate şi sprijinite.

La 30 iunie 2015, conform datelor statistice oficiale comunicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, erau înregistrate 752.931 persoane cu dizabilităţi. Dintre acestea, 97,7 % se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent iar 2,3 % sunt asistate în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi.

1. Schimbări preconizate:

1.Accesibilitate:

• se constată un acces limitat al persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, datorită necunoaşterii legislaţiei, a lipsei dialogului între factorii decidenţi, a costurilor ridicate pe care le presupune adaptarea rezonabilă şi tehnologiile asistive personalizate (deşi la nivel naţional, există o serie de politici şi reglementări care susţin, în general, accesibilitatea şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi afectate de barierele de acces);
• absenţa unui sistem complex de colectare date şi de informaţii calitative privind nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilităţi, precum şi de diferenţe economice dintre mediul urban şi cel rural;
• cadru legislativ revizuit;
• lipsa unor campanii de informare ale entitatilor publice si private;
• lipsa de consultare a persoanelor/organizatiilor persoanelor cu dizabilitati.

2. Participare:

• participarea persoanelor cu dizabilităţi este în multe cazuri limitată sau chiar exclusă nu din cauza deficienţei/afectării ci din cauza barierelor de mediu, comunicare, legislative sau de atitudine.
• lipsa de programe de informare pentru dezvoltarea de competente sociale ale personalului care este implicat in asistenta persoanelor cu dizabilitati, in sensul incurajarii participarii persoanelor cu dizabilitati la viata sociala.

3.Egalitate:

• persoanele cu dizabilităţi sunt discriminate sau marginalizate desi este sancţionată conduita persoanelor care acţionează discriminatoriu, nu sunt prevăzute cirscumstanţe agravante pentru persoanele supuse discriminării multiple;
• nevoia de sprijin pentru reintegrarea sociala a persoaneor cu dizabilitati, victime ale abuzului, violentei, neglijarii.

4.Ocuparea fortei de munca:

• accesul limitat la ocuparea forţei de muncă determină un nivel ridicat de risc de excluziune socială şi de sărăcie pentru persoanele cu dizabilităţi, printre factorii determinanţi fiind: dispariţia de pe piaţa muncii a unor meserii tradiţionale, practicate de persoane cu anumit tip de dizabilitate, accesibilitatea redusă până la şi la locul de muncă, lipsa tehnologiilor de acces, slaba informare privind avantajele pentru angajatori, lipsa serviciilor de sprijin, limitele sistemului educaţional care nu acoperă integral necesităţile de pregătire pentru muncă a persoanelor cu dizabilităţi;

• una dintre principalele carenţe identificate în privinţa accesului pe piaţa muncii este determinată de necunoaşterea potenţialului persoanelor cu dizabilităţi, şi, implicit, lipsa orientării profesionale corespunzătoare.

5.Educatie si formare profesionala:

• cadrul legislativ conţine prevederi insuficiente privind educaţia copiilor, tinerilor şi adulţilor cu dizabilităţi;
• terminologia utilizată în diferite reglementări legislative din domeniul educaţiei evidenţiază o serie de confuzii şi chiar erori; astfel, conceptele din domeniul dizabilităţii sunt folosite în mod neunitar sau uneori chiar în dezacord cu normele internaţionale.
• definirea şi tratarea conceptului de educaţie incluzivă pentru toţi copiii cu dizabilităţi şi a celor cu cerinţe educaţionale speciale, reprezintă una dintre priorităţile imediate;
• sistemul înregistrează o serie de lacune şi dificultăţi privind rolul şi importanţa serviciilor de sprijin, a adaptării rezonabile, a tehnologiei de acces şi a altor aspecte relevante pentru problematica incluziunii.

6. Protectie sociala:

• beneficiile de asistenţă socială nu sunt destinate cheltuielilor  legate de dizabilităţi, ci sunt utilizate pentru asigurarea traiului zilnic;
• serviciile sociale specializate la care ar trebui să aibă acces persoanele cu dizabilităţi sunt într-un număr extrem de redus şi dispersate geografic neunitar.

7.Sanatate:

• nevoile de sănătate şi accesul real la serviciile de sănătate al persoanelor cu dizabilităţi la nivel naţional nu sunt colectate sistematic iar unele evidenţe sugerează că acest acces este deficitar;
• necesitatea dezvoltarii de servicii/centre comunitare integrate in vederea abordarii personalizate a persoanelor cu dizabilitati.

8. Statistici si colectarea datelor:

• este necesara elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare unitar, privind gradul de îndeplinire al obiectivelor strategiei naţionale. 

1. Impact social:

• stimularea participării active a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa în comunitate, creşterea nivelului de informare a acestora şi al comunităţii, precum şi al vizibilităţii în comunitate, aspecte care vor contribui la creşterea calităţii vieţii şi a gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor cu dizabilităţi.
• imbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi va fi posibilă şi prin accesul la servicii integrate de sprijin (sociale, de sănătate, educaționale) de calitate şi la nivelul comunităţilor în care domiciliază.
• reducerea situaţiilor de discriminare multiplă, aponderii persoanelor cu dizabilitate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, se va putea realiza prin creşterea competenţelor acestora, a valorii adăugate a muncii lor şi implicit a veniturilor realizate de acestea.

D.Procesul de consultare

In cadrul proiectuluicu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”:

• s-au organizat mese rotunde la care a participat personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor;
• s-au aplicat chestionare in comunitate.
• s-au aplicat chestionare primarilor in calitatea de autoritate a administratiei publice locale sau altor persoane cu atributii in domeniu.

• Politica publica: HG nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020, a Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016 – 2020, precum şi a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora

• Campanie natională de informare si sensibilizare a opiniei publice privind incurajarea participarii persoanlor varstnice in activitatile sociale, civice, culturale, sportive.
• Campanie natională de informare si sensibilizare a opiniei publice destinate accentuarii imaginii positive a populatiei varstnice, promovarii participarii sociale active si demne a persoanelor varstnice in societate si a incluziunii lor sociale.

1. Descrierea situatiei actuale:

Evoluţiile demografice, implicaţiile lor şi situaţia persoanelor vârstnice au provocat interesul Comunităţii Europene, încă din anii ’80, concretizat în mai multe rezoluţii ale Parlamentului European, ca şi în Carta drepturilor sociale.

Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen mondial. Conform datelor ONU, proporţia populaţiei de vârsta a treia se va mări, pe termen lung, chiar în regiunile unde natalitatea este superioară ratei de reproducere. Fenomenul îmbătrânirii este prezent, în mod deosebit, în Europa şi Japonia. Se apreciază că Europa a atins deja un stadiu critic : după un secol de creştere demografică naturală, perspectiva pentru acest secol este, dimpotrivă, un declin natural şi o îmbătrânire excesivă a populaţiei.

România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.

Îmbătrânirea populaţiei este determinată de trei fenomene separate: creşterea speranţei de viaţă, scăderea ratelor de fertilitate şi emigraţia. În România, durata medie de viaţă a crescut semnificativ în ultimii 60 de ani, speranţa de viaţă la naştere crescând cu aproximativ 14 ani pentru femei şi 10 ani pentru bărbaţi. În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 20-64 de ani, urmând astfel o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE.

În calitate de stat membru al UE, România face permanent demersuri pentru a se apropia de nivelul veniturilor şi al standardului de viaţă din celelalte state membre UE, deşi recenta criză economică a încetinit acest proces. Pentru a merge pe calea unei creşteri economice mai mari, România şi-a propus ca obiectiv atingerea unei ponderi de 70% a ratei de ocupare a forţei de muncă în cadrul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani până în anul 2020, comparativ cu valoarea actuală de 64%. Un alt obiectiv constă în reducerea numărului de persoane care prezintă risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000, în aceeaşi perioadă, raportat la anul de referinţă 2008. Aceste obiective naţionale sunt asumate de către România prin Strategia Europa 2020 şi prin Programul Naţional de Reformă (PNR)  şi sunt sprijinite de UE, care consideră conceptul de îmbătrânire activă un element esenţial pentru atingerea obiectivelor strategice ale programului Europa 2020.

Conform cadrului general al îmbătrânirii active din UE, România consideră că principalele elemente ale conceptului sunt:

• viață mai lungă și mai sănătoasă;
• creșterea nivelului de ocupare a forţei de muncă la vârste mai înaintate;
• creşterea participării sociale şi politice a grupurilor de persoane vârstnice;
• scăderea dependenţei persoanelor vârstnice;
• îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire de lungă durată.

2. Schimbări preconizate:
3. Obiective strategice

Obiectiv strategic 1.      Prelungirea si imbunatatirea calitatii vieții persoanelor varstnice:

• analiza politicii privind pensiile sociale;
• analiza legislaţiei privind pensiile anticipate şi viitoarea vârstă de pensionare;
• crearea unor locuri de muncă favorabile vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin creșterea gradului de conștientizare în rândul angajatorilor privind beneficiile adaptării locurilor de muncă şi atribuirii de tehnologii asistive;
• ajustarea practicii încetării de drept a raportului de muncă /serviciu la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă prin politici de angajare care țin cont de vârstă, monitorizarea lucrătorilor și a celor care sunt concediați, crearea de programe de promovare a sănătății pentru lucrători, oportunități de lucru cu normă redusă pentru lucrătorii în vârstă, servicii de consiliere înainte de pensionare, dezvoltarea abilităților, combaterea discriminării pe motive de vârstă.

Obiectiv strategic 2.        Promovarea participării sociale active și demne pentru persoanele vârstnice.

• accentuarea percepției pozitive a populației vârstnice în societate;
• promovarea participării și incluziunii sociale a acestora și facilitării accesului la servicii în comunitate, programe de sănătate publică și îngrijirea sănătății;
• îmbunătățirea accesibilizării infrastructurii spațiilor publice;
• asigurarea unei vieţi mai lungă şi mai sănătoasă şi o carieră îndelungată populaţiei vulnerabile în vârstă de muncă;
• Dezvoltarea unor programe de reinserție și de menținere a unei vieți active și a unei participări sociale semnificative a persoanelor vârstnice.

Obiectiv strategic 3.        Obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu necesități de îngrijire de lungă durată: 

• atragerea specialiștilor (asistenți sociali, medici geriatri), care ar trebui să evalueze persoanele vârstnice inițial și periodic și să facă recomandări pentru întocmirea planului individual de intervenție;
• dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de ingrijire la domiciliu (cu accent pe zonele rurale si izolate), servicii de ingrijire de zi, camine de batrani si facilitati de cazare intermediara;
• imbunatatirea recrutarii, a pregatirii si a planurilor de mentinere a persoanelor care ofera servicii de ingrijire, inclusiv grupuri tinta pentru recrutare, tipuri de contracte oferite (inclusiv contracte cu norma partiala si de voluntariat), stimulente pentru a-si pastra locul de munca si asigurarea programelor de pregatire profesionala a caror absolvire este atestata prin certificate.

b.Obiective generale/transversale:

• Întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției afecțiunilor cronice:
• Pregătirea sistemului de sănătate pentru servicii acordate populației vârstnice:
• Sistemul de sănătate să se concentreze mai mult asupra medicilor geriatri și de familie și să fie bine dotat pentru a gestiona mai multe boli cronice și slăbirea funcțiilor cognitive, în principal în ambulatoriu.

3. Impact social:

• imbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice în condiţiile îmbătrânirii active și în condiţii optime de sănătate;
• imbunătăţirea percepției pozitive a societăţii asupra persoanelor vârstnice şi rolului lor în cadrul societăţii;
• accentuarea imaginii sociale a populației vârstnice, promovarea activă a participării sociale, reducerea obstacolelor fizice și cognitive către o viață independentă și participativă și prevenirea abuzului asupra bătrânilor
• dezvoltarea metodologiilor privind calitatea îngrijirii în serviciile sociale şi socio-medicale destinate vârstnicilor;
• studii şi analize privind îngrjirea de lungă durată;
• dezvoltarea metodologiilor privind performanţa serviciilor socio-medicale destinate vârstnicilor;
• crearea unei reţele ample de servicii de îngrijire la domiciliu accesibile ca preţ şi centrate pe persoană în mediul urban şi rural, dezvoltării infrastructurii TIC şi a noilor tehnologii care ar putea veni în sprijinul nevoilor persoanelor vârstnice la domiciliu şi diversificării îngrijirilor astfel încât acestea să includă centre de îngrijire, teleasistenţă, centre de zi, servicii integrate etc. Pe termen lung, aceste acţiuni ar reduce semnificativ presiunea exercitată asupra sistemului instituţional de îngrijire;
• integrărea persoanelor care au nevoie de îngrijire în viața comunității, punandu-se accentul pe prevenire și reabilitare în cadrul serviciilor de îngrijire la domiciliu,  crearea un mediu propice pentru susținerea obiectivelor generale care au rolul de a sprijini persoanele vârstnice pentru a trăi acasă cât de mult posibil.

4.Procesul de consultare:

In cadrul proiectuluicu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”:

• s-au organizat mese rotunde la care a participat personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor;
• s-au aplicat chestionare in comunitate.

4. In cadrul dezbaterii publice s-au formulat urmatoarele alternative pe marginea politicii publice „Finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pentru dezvoltarea de servicii comunitare”:

• Hotararea nr. 427/2018 din 13 iunie 2018 privind aprobarea programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” şi a programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale” si a Ordinului 1902 din 2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare si selectie a cererilor de finantare prin programul de interes national „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finantare prin programul de interes national„Cresterea capacitätii serviciilor publice de asistentä socialä din unele unitäti administrativ-teritoriale”, precum si a modelului-cadru al contractului de finantare

Propuneri:

Anexa 1: Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente

• Reteaua publica de servicii comunitare la domiciliu sa fie adresata atat persoanelor varstnice dependente cat si celor cu grad de autonomie mai mare;

Propuneri:

Anexa 2: Cresterea capacitätii serviciilor publice de asistentä socialä din unele unitäti administrativ-teritoriale

• Campanii de informare a institutiilor publice cu privire la externalizarea serviciilor sociale.
• Contractarea de servicii sociale;
• Asigurarea suportului tehnic necesar autoritatilor administratiei publice locale din comunele in care nu s-au infiintat/nu au fost acreditate/au pierdut acreditarea sau licentierea serviciilor publice de asistenta sociala.

1. Descrierea situaţiei actuale

In Programul de guvernare 2018-2020 la măsura 5. „Incluziune socială şi reducerea sărăciei”, se prevede „dezvoltarea unui program naţional pentru susţinerea serviciilor de de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente”, precum și „combinarea acordării beneficiului atât în bani, cât și în natură”, iar la măsura 7. „Servicii sociale de calitate”, se prevede dezvoltarea şi implementarea unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale şi „asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă”.

Modernizarea sistemului de asistenţă socială, potrivit Programului de guvernare 2018- 2020 este gândit prin ” prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Avem în vedere creşterea gradului de securitate socială, dar şi responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale. Scopul principal este acela că toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn şi în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Totodată, măsurile din domeniul asistenţei sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educaţia, spaţiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creştere a calităţii vieţii

cetăţenilor şi, prin aceasta, a unei societăţi incluzive.”

Referitor la îngrijirea de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente

Internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice este o măsură cu titlu de excepție (Legea nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și completările ulterioare) iar Legea asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede că îngrijirea în centre rezidenţiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă numai în cazul în care îngrijirea la domiciliu a acestora nu este posibilă potrivit art. 101 alin. (1), ponderea cea mai mare în cazul serviciilor sociale organizate de autoritățile administraţiei publice locale, o reprezintă centrele rezidențiale.

Potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.17/2000, serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu sunt următoarele:

1. a) servicii de îngrijire personală acordate persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţile uzuale ale vieţii de zi cu zi . Situaţia de dependenţă este o consecinţă a bolii, traumei şi dizabilităţii şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate.

Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice priveşte două categorii de activităţi:

• activităţi de bază ale vieţii zilnice (ABVZ), în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrănire şi hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare;
• activităţi instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ), în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea deplasării în exterior şi însoţire, activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare.

1. b) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi altele asemenea;
2. c) alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie şi altele asemenea;
3. d) servicii medicale, sub forma consultaţiilor şi îngrijirilor medicale la domiciliu sau în instituţii de sănătate, consultaţii şi îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale. Serviciile medicale sunt acordate în baza reglementărilor legale privind asigurările sociale de sănătate.

Servicii de îngrijire personală acordate persoanelor dependente, cele de reabilitare și adaptare a ambientului și alte servicii de recuperare/reabilitare a persoanei dependente se asigură prin grija serviciului public de asistență socială (SPAS) direct sau în baza convențiilor de parteneriat sau a contractelor de servicii sociale încheiate cu alţi furnizori publici sau privaţi de servicii sociale care deţin licenţă de funcţionare pentru servicii de îngrijire la domiciliu. Pentru acordarea acestor servicii, SPAS înființează și solicită licența de funcționare pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice dependente (8810ID-I, Nomenclatorul serviciilor sociale).

Serviciile de reabilitare şi adaptare a ambientului și terapiile de specialitate sunt acordate de SPAS prin serviciile de asistență comunitară (8899CZ-PN-V, Nomenclatorul serviciilor sociale). Licența de funcționare se acordă în baza standardelor minime de calitate prevăzute în Anexa nr.7 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.2126/2014.

Personalul unității de îngrijire la domiciliu are obligația să sesizeze familia sau autorităţile locale asupra necesităţii realizării unor lucrări de adaptare a locuinţei care pot facilita menţinerea beneficiarului la domiciliul propriu și să identifice şi să semnaleze situaţiile de abuz şi neglijenţă, iar furnizorul de servicii sociale are obligația de a instrui periodic personalul cu privire inclusiv la această obligație. (cf.standardelor minime de calitate (Anexa nr.8 la Ordinul nr. 2126/2014).

Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu se asigură fără plata unei contribuții, persoanelor vârstnice dependente care, evaluate potrivit grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, se încadrează în una din următoarele situații:

• nu are venituri și nici susținători legali;
• sunt beneficiari ai ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, sau realizează venituri al căror cuantum se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, cu modificările ulterioare;
• susținătorii legali ai persoanelor vârstnice prevăzute la lit. b) realizează venituri al căror cuantum se situează sub cuantumurile prevăzute la lit. b).

Persoanele vârstnice care se încadrează în grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, îndreptățite să beneficieze de serviciile de îngrijire personală, de reabilitare și adaptare a ambientului și alte servicii de recuperare/reabilitare a persoanei dependente (prevăzute la art. 8 lit.a) şi b) din Legea nr.17/2000) şi care realizează venituri peste cele prevăzute la art.9 alin.(2) lit.b) din aceeași lege, beneficiază de servicii cu plata unei contribuții, stabilite în urma procesului de evaluare complexă, în funcţie de tipul de servicii acordate şi de venitul persoanei/ susținătorilor legali, fără a se depăși costul acestora calculat pentru perioada respectivă.

SPAS are obligatia (Legea nr.17/2000) de a estima anual numărul persoanelor vârstnice dependente care necesită sprijin pentru activităţile de bază ale vieţii zilnice, precum și al celor care nu primesc ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice din partea îngrijitorilor informali şi voluntari, precum și de a elabora, în colaborare cu compartimentul de contractare servicii sociale, indicatorii de eficienţă cost/beneficiu.

Îngrijirea personală la domiciliu se asigură de persoana calificată, certificată profesional, în condiţiile legii (îngrijirea formală) sau de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei (îngrijirea informală).

Conform art.52 alin.(6) din Legea nr.292/2011 serviciile de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice sunt acordate de îngrijitori informali şi voluntari şi, numai în lipsa acestora, de îngrijitori formali. De aici necesitatea ca SPAS-ul sa recrureze voluntari pentru serviciile de îngrijire la domiciliu/

In calitate de furnizor de servicii sociale SPAS are posibilitatea colaborarii cu alte servciii publice din domeniile: educatie, sport, cultura pentru promovarea participării persoanelor vârstnice la viaţa socială, economică şi culturală a comunității:

• identificarea persoanelor vârstnice care se confruntă cu cel mai mare risc de singurătate, excluziune socială și/sau depresie;
• înființarea sau sprijinirea funcționării centrelor de zi în care se derulează activități diverse : îngrijirea vârstnicilor, recuperare fizică și psihică, menținere și promovare a sănătății, petrecere a timpului liber, consiliere și consiliere juridică etc.;
• informarea populației vârstnice privind beneficiile voluntariatului;
• implicarea voluntarilor în cazul persoanelor singure cu nevoi de îngrijire ușoare: activitati de menaj, efectuarea de cumparaturi.

Referitor la asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă

Dificultatea angajării asistentului social constituie principalul impediment în ceea ce privește înființarea SPAS și îndeplinirea criteriilor specifice pentru acreditarea ca furnizor de servicii sociale.

Asistentul social din cadrul SPAS realizează:

• evaluarea inițială și elaborează planul inițial de intervenție care cuprinde măsurile de asistenţă socială, respectiv serviciile recomandate pentru soluţionarea situaţiilor de nevoie sau risc social identificate, precum şi beneficiile de asistenţă socială la care persoana/familia are dreptul;
• coordonarea și integrarea tuturor măsurilor de asistență socială specifice, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenție, elaborat în urma evaluării inițiale și în planul individualizat de îngrijire și asistență, elaborat în urma procesului de evaluare complexă ( asistenții sociali în calitate de manageri de caz/responsabili de caz);
• asigură, de asemenea, managementul de caz în cadrul serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei;

SPAS are rolul de inițiator și coordonator al măsurilor de prevenire și combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi (Legea nr.292/2011).

Potrivit Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2015-2020, recensământul SPAS realizat de Banca Mondială în mai 2014 a indicat că peste o treime (34 procente) din administrațiile locale din zonele rurale și 8 procente din orașele foarte mici (cele cu mai puțin de 10.000 de locuitori) nu au organizat astfel de servicii, ci au suplimentat responsabilitățile personalului existent. Serviciile publice de asistență socială au un deficit substanțial de resurse umane în zonele rurale și în micile orașe. In cele mai multe localități rurale există doar 1-2 persoane cu atribuții de asistență socială (și foarte puțini asistenți sociali) care răspund nevoilor unei populații care este de obicei răspândită între 2 și 40 de sate, aflate, de multe ori, la mulți kilometri depărtare.

2. Schimbări preconizate:

Programele de interes naţional destinate serviciilor comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente, singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea:

Anexa nr.1: ” Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”

• standarde minime de cost pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice dependente, calculate pe baza unui tarif orar compus din cheltuielile necesare pentru plata salariului îngrijitorului, transportul acestuia de la sediul unității de asistență socială la domiciliul persoanei beneficiare și materialele consumabile.

Anexa nr.2 : „Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială din unele unități administrativ-teritorial”:

• asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă (înființarea SPAS în fiecare UAT);
• obţinerea certificatului de acreditare pentru serviciul public de asistenţă socială şi a licenţei de funcţionare pentru serviciul de asistenţă comunitară prin angajarea/contractarea unui asistent social.

3.Impact social:

• Anexa nr.1: creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice dependente singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea, prin acordarea sprijinului necesar pentru activitățile de bază și instrumentale ale vieții zilnice, în vederea prevenirii agravării situaţiei de dependenţă şi a instituţionalizării persoanelor vârstnice care suferă de afecţiuni cronice;
• Anexa nr.2: nivelul unității administrativ-teritoriale, va putea fi asigurată activitatea de evaluarea inițială și elaborare a planurilor de intervenției, activitatea de consiliere referitoare la riscurile sociale şi drepturile de protecţie socială de care persoanele pot beneficia, precum și activitatea de inițiere și coordonare a măsurilor de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale și combatere a sărăciei.

4.Procesul de consultare”:

In cadrul proiectuluicu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”:

• s-au organizat mese rotunde la care a participat personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor;
• s-au aplicat chestionare in comunitate.
• s-au aplicat chestionare primarilor in calitatea de autoritate a administratiei publice locale sau altor persoane cu atributii in domeniu.

S-au prezentat principii orizontale referitoare la egalitatea de sanse si dezvoltarea durabila. Au fost prezentate temele cu titlul: Utilizarea eficienta a resurselor; Discriminarea si excluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati.

In data de 11.06.2019, in intervalul orar 10.30-14.30, ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – SUD – CENTRU a organizat masa rotunda nr. 5, in cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, derulat de ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC, in parteneriat cu ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC-SUD-CENTRU SI MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE.

Teme dezbatute:

• Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc;
• Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora.
• Hotararea nr. 870 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunatatirea sistemului de elaborare, coordonare si planificare a politicilor publice la nivelul administratiei publice centrale;
• Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica;
• Hotarare nr. 775 / 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare,monitorizare si evaluare a politicilor publice la nivel central;
• Hotarare nr. 1361/2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobarii Guvernului;
• Instrumente de influentare a politicilor publice;
• Instrumentele eficiente de influentarea a deciziilor de politici publice;
• Principii orizontale – egalitatea de sanse;
• Principii orizontale – dezvoltare durabila.

Participanti: personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social cu expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor, sindicatelor si patronatelor care activeaza in domeniul social.

In data de 11.06.2019 ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – SUD-CENTRU organizeaza masa rotunda nr. 5,  in cadrul proiectului cu titlul „Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, derulat de ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC, in parteneriat cu ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC-SUD-CENTRU SI MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE.

Locatia de desfasurare a mesei rotunde: localitatea Rm Valcea, judetul Valcea, strada Raureni, nr. 18, restaurant Paradis

Interval orar:10.30-14.30.

Teme ce vor fi dezbatute:

• Asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc;
• Identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizării lucratorilor sociali/tehnicienilor asistență socială pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) în situatia în care, din cauze obiective, furnizorii publici si privați de servicii sociale nu pot angaja asistenți sociali sau nu pot contracta serviciile acestora.
• Hotararea nr. 870 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunatatirea sistemului de elaborare, coordonare si planificare a politicilor publice la nivelul administratiei publice centrale;
• Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica;
• Hotarare nr. 775 / 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare,monitorizare si evaluare a politicilor publice la nivel central;
• Hotarare nr. 1361/2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobarii Guvernului;
• Instrumente de influentare a politicilor publice;
• Instrumentele eficiente de influentarea a deciziilor de politici publice;
• Principii orizontale – egalitatea de sanse;
• Principii orizontale – dezvoltare durabila.

Participanti: personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor.

ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA ASSOC  (Solicitant) in parteneriat cu ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA ASSOC – FILIALA VALCEA (Partener 1) si cu MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE (Partener 2) lanseaza proiectul cu titlul “Initiative in politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, cu codul SMIS112241 / SIPOCA 291, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, apel: POCA/111/1/1/ Dezvoltarea si introducerea de sisteme si standard comune in administratia publica ce optimizeaza procesele decizionale orientate catre cetateni si mediul de afaceri in concordanta cu SCAP

Activitatile proiectului:

• Instruirea reprezentantilor din ONG-uri si parteneri sociali pentru a-si imbunatati capacitatea de a formula si promova propuneri alternative la policiticile publice privind serviciile sociale initiate de Guvern.
• Sprijinirea ONG-urilor in vederea imbunatatirii capacitatii de formulare si promovare de propuneri alternative la politicile publice initiate de Guvern in domeniul serviciilor sociale.
• Elaborare de politici publice alternative in domeniul serviciilor sociale.

Proiectul propune activitati ce urmaresc imbunatatirea capacitatii de formulare si promovare de alternative la politicile publice initiate de Guvern in domeniul serviciilor sociale.

Din analiza nevoilor identificate pentru prezentul proiect s-a evidentiat necesitatea analizarii urmatoarelor politici publice:

1. legea auditului social
2. statutul auditorului social
3. strategii in domeniul asistentei comunitare
4. finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pt dezvoltarea de servicii comunitare
5. identificarea unor mecanisme de asigurare a supervizarii lucratorilor sociali/tehnicienilor asistenta sociala pentru furnizarea unui pachet minim de servicii sociale (informare, consiliere, identificare, evaluare a nevoilor si referirea catre beneficii si servicii) in situatia in care, din cauze obiective, furnizorii publici si privati de servicii sociale nu pot angaja asistenti sociali sau nu pot contracta serviciile acestora
6. asigurarea de servicii de sprijin furnizate in comunitate, atat in mediul urban cat si in mediul rural, diversificate, accesibile, finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pt dezvoltarea de servicii comunitare etc

Valoarea totala a proiectului: 998.290,77 lei

Valoare cofinantare AMPOCA: 955.025,25 lei 

Proiectul va integra masuri aferente principiilor complementare de egalitate de sanse si nediscriminare si dezvoltare durabilă – premise pentru o creștere economică bazată pe inovare, incluziune socială și sustenabilitate. Egalitatea de șanse stă la baza unui sistem social stabil și sustenabil, iar dezvoltarea durabilă presupune asigurarea unui nivel decent de trai pentru generația actuală, fără a neglija însă nevoile generațiilor următoare

Date contact:

ASOCIATIA PROFESIONALA NEGUVERNAMENTALA DE ASISTENTA SOCIALA ASSOC – FILIALA VALCEA

Tel: 0725579538, E-mail:assocvalcea@yahoo.com, Persoana de contact: Expert comunicare

In perioada 08.04.2019-12.04.2019, in cadrul proiectului “Initiative in politici publice alternative pentru servicii sociale de impact” au fost organizate vizite transnationale in doua tari membre UE, respectiv: Franta si Belgia.

La vizitele transnationale au participat cei trei parteneri ai proiectului, respectiv: ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC  (Solicitant), ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – FILIALA VÂLCEA (Partener 1) și MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTITIEI SOCIALE (Partener 2).

In activitatea transnationala au fost implicate 24 persoane – membrii echipei de implementare, experti proprii, persoane aferente grupului tinta si alte persoane care au participat/contribuit la implementarea proiectului.

Obiectivele vizitelor transnationale: identificarea de retele tematice la nivel european care activeaza in domeniul social, informarea asupra procedurilor altor state membre UE in domeniul vizat de proiect, iar ulterior emiterea unei publicatii cu o serie de 4 numere cu caracter informativ ce va fi diseminata in randul grului tinta si publicata pe paginile web ale partenerilor.

Temele ce au fost abordate:

• „Proceduri la nivelul statului membru vizitat, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale.”
• „Experientele entitatilor vizitate, de implicare in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale.”
• „Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitati vizitate si cei 3 parteneri din Romania”, prin incheierea unei colaborari informale si/sau ” Integrarea celor 3 parteneri romani in cadul unei retele tematice la nivel european,in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale”, dupa caz
• „Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale” – s-au prezentat policiti publice in domeniile ploticilor publice abordate pe proiect

Vizitele au fost organizate astfel:

1. FRANTA:

• Luni, 8 aprilie 2019

Locatii:

• Restaurant de insertiune cooperativa L’Atelier de Mademoiselle

Temele abordate:

• Prezentarea URIOPSS pe tema politicilor publice legate de sectorul social, medico-social și de sănătate – abordare comunitara si integrata a serviciilor;
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Ahmed HEGAZY, Director al URIOPSS Hauts-de-France.

L’Uriopss Nord – Pas-de-Calais valorifică specificitatea managementului dezinteresat și locul important acordat persoanelor în proiectele asociative.

Uriopss este prezentă în majoritatea autorităților de concentrare regionale, județene și locale. Transmite analizele asociaților la nivel politic și oferă aderenților săi sprijin și activități de grup.

Prin cunoașterea aspectelor și realităților din sector și teritorii, Uriopss contribuie atât pe linie politică cât și tehnică cu sfaturi și susținere pentru asociațiile sanitare, sociale și medico-sociale.

Indiferent de formă, de acompanieri/însoțiri sau de formare profesională, intervențiile Uriopss urmăresc să susțină asociațiile în ceea ce privește structurarea lor și practici, în special:

• suport la formalizarea proiectului asociativ
• ajutor la editarea proiectului: creare, extindere sau transformare de unitate sau serviciu
• acompaniere la realizarea sau revizuirea proiectului unității sau serviciului
• acompanierea în demersurile de evaluare a calității, de reînoire a convențiilor tripartite, de negociere a CPOM, de cooperare (GCSMS, fuziune)
• realizarea de studii juridice, RH și financiare
• citirea juridică a diferitelor instrumente cu referire la dreptul persoanelor și demersuri în ceea ce ptivește calitatea.

Este disponibilă, de asemenea, o ofertă de formare profesională elaborată pentru profesioniști ai ESSMS cu module de etică, scrieri profesionale, tratare adecvată, dreptul persoanelor primite, luarea cuvântului în public, secretul profesional

• l’ESAT Les Ateliers de la Lys

Temele abordate:

• Prezentarea l’ESAT Les Ateliers de la Lys pe tema politicilor publice legate de sectorul medico-social și de sănătate – abordare comunitara si integrata a serviciilor si policitice publice referitoare la controlul calitatii furnizarii serviciilor, standardizarea acestora si propunerea de standardizare a instrumentelor de evaluare a calitatii elaborate de AJEJi la nivel national
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

ESAT este o instituție și un serviciu de asistență prin muncă, o structură medico-socială care contribuie la autonomia profesională a adulților cu dizabilități.

Activitățile ESAT „Les Ateliers de la Lys”:

• Certificat ISO 9001;
• Ambalare, sortare comenzi;
• Colectarea, logistica;
• Transformarea cartonului;
• Calibrarea producției;
• Furnizarea de personal;
• Servicii personalizate în companii.

Sprijinul este organizat în jurul unor proiecte personalizate care promovează integrarea socială și profesională. ESAT (Serviciul de asistență și asistență la locul de muncă) sprijină persoanele care au abilitățile de a lucra în locul obișnuit de muncă sau într-o companie adaptată. ESAT „Les Ateliers de la Lys” este, de asemenea, implicat în promovarea proiectelor europene.

• Marti, 9 aprilie 2019

Locatii:

• Résidence du Douaisis

Temele abordate:

• Instrumentele performantei si evaluări in sectorul social si medico-social – politici publice privind controlul calitatii serviciilor funizate
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Farid SAIDANI, Director al Centrului de Viață Aniche.

S-au prezentat exemple de instrumente de performanta si de evaluare in sectorul social si medico-social.

Contextul performantei – exemple de nomenclaturi SERAFIN-PH.

Nomenclaturile SERAFIN-PH au fost structurate pe 3 domenii:

• Sănătate: sănătatea somatica si psihica, nevoile de legătura cu deficienta persoanei, o maladie sau orice alta problema de sănătate cu legătura sau ne la deficienta.
• Autonomie: activitățile vieții cotidiene (întreținere personala) comunicarea si luarea deciziilor, mobilitatea.
• Participarea sociala: implicarea persoanelor in situatii de viata reala, in special la scoală, universitate, munca, locuința, gestiune a resurselor

Contractele multianuale a obiectivelor si a mijloacelor (CPOM) semnate intre autoritățile de control si tarifarea cu instituțiile sanitare si medico-sociale, constituie un instrument major de regularizare a ofertei sociale si medico-sociale.

CPOM permite:

• declinarea la nivelul instituțiilor a conținutului diferitelor scheme naționale, regionale sau departamentale ( ex: proiect regional de sănătate PRS)
• declinarea anumitor programe (ex. dezvoltarea telemedicinii)
• un suport a conducerii strategice a instituțiilor: instrument de conducere si de stabilire a vizibilității resurselor umane si financiare
• un suport pentru conducerea transformărilor majore așteptate: angajamentele contractuale permit identificarea problemelor de poziționare a ofertelor de servicii

CPOM ofera

• autorizațiile disponibile gestionarului instituiai si a serviciului
• activitățile specifice si misiunile serviciului public care ii sunt recunoscute
• precum si finanțările acordate

• Les atelieres du Val de Sammbre

Temele abordate:

• Unitățile și serviciile pentru asistență în domeniul muncii (ESAT) sunt unități medico-sociale – tema politicilor publice legate de sectorul medico-social și de sănătate – abordare comunitara si integrata a serviciilor
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Dl JACOBEE, Director adjunct al ESAT.

Unitățile și serviciile pentru asistență în domeniul muncii (ESAT) sunt unități medico-sociale al căror obiectiv este integrarea socială și profesională a adulților cu dizabilități. Unitățile și serviciile de asistență pentru angajare primesc persoane care nu le permit să lucreze într-o companie obișnuită sau adaptată sau să exercite o activitate profesională independentă.

Instituțiile și serviciile ESAT oferă de asemenea asistență medicală, socială și educațională pentru a favoriza dezvoltarea personală și socială a persoanelor pe care le primesc.

ESAT sunt finanțate din asigurările de sănătate.

• Maison des Adolescents – Antenne de Maubeuge

Temele abordate:

• Unitatea și serviciile pentru asistență a adolescenților și adulților tineri cu vârsta cuprinsă între 11 și 21 ani sunt unități medico-sociale – tema politicilor publice legate de sectorul medico-social – abordare comunitara si integrata a serviciilor
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Nathalie DUBAR- Director MDA : Julien NOSSENTY-Director delegat,  Zineb HARAT, seful departamentului.

Maison des Adolescents (MDA) din Hainaut primește adolescenții și adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 11 și 21 ani sau părinții lor în conformitate cu 4 principii: anonimatul, confidențialitatea, libertatea de membru și libertatea.

Misiunea este de a primi adolescenti si adulti tineri sau parintii lor care au probleme in viata de zi cu zi, de la mici probleme la probleme mult mai grave (dependenta, suferinta psihica, probleme somatice …).

Scopul este de a fi legătura dintre tineri și partenerii catre care sunt orientati tinerii în funcție de problemele lor.

• MECS de Maubeuge

Temele abordate:

• Unitatea și serviciile pentru asistență a tinerilor aflați în pericol prin încredințare de instanțe sau de serviciile de asistență pentru copii sunt unități medico-sociale – tema politicilor publice legate de sectorul medico-social – abordare comunitara si integrata a serviciilor
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Emmanuel PINARD, Directorul MECS

Școala se angajează să primească permanent tinerii aflați în pericol prin încredințare de instanțe sau de serviciile de asistență pentru copii.

M.E.C.S Maubeuge gazduieste 15 băieți și fete cu varste de la 12 la 21 de ani. Acești adolescenți aflați în dificultate sunt adesea marcați de deficiențe educaționale și emoționale.

MECS din Maubeuge este alcătuită din două servicii: un serviciu tip internat;   un serviciu de asistență parentală.

Primirea in centru se face în baza unei hotărâri judecătorești (articolul 375 și următoarele din Codul civil) sau administrative (codul acțiunii sociale și familiile).

MECS oferă fiecărui copil un mediu și un suport adaptat profilului său individual.

• Miercuri, 10 aprilie 2019

Locatii:

• Ferme du Pont de Sains

Temele abordate:

• Unitatea și serviciile pentru asistență a persoanelor cu dizabilitati, obiectivul prioritar al ESAT fiind acela de a aduce cea mai mare autonomie posibilă persoanei, atât din punct de vedere profesional, cât și social, promovând astfel o mai bună integrare. – tema politicilor publice legate de sectorul medico-social-profesional – abordare comunitara si integrata a serviciilor
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Nicolas MOREL si David BATTESTI

Obiectivul prioritar al ESAT este acela de a aduce cea mai mare autonomie posibilă persoanei, atât din punct de vedere profesional, cât și social, promovând astfel o mai bună integrare. ESAT oferă acestor persoane posibilitatea de a-și exercita o activitate profesională în condiții de lucru adaptate și de a beneficia de un suport medico-social și psiho-educațional.

• MARPA d’Avesnelles

Temele abordate:

• Unitatea și serviciile pentru asistență a persoanelor cu dizabilitati, obiectivul prioritar al MARPA (Casa pentru autonomie) este o locuință permanentă, non-medicală pentru persoanele în vârstă, cu handicap intelectual – tema politicilor publice legate de sectorul social-profesional – abordare comunitara si integrata a serviciilor
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Farid SAIDANI- Directorul MARPA

MARPA (Casa pentru autonomie) este o locuință permanentă, non-medicală pentru persoanele în vârstă, cu handicap intelectual. MARPA include un set de case individuale construite la parter, accesibile persoanelor cu mobilitate redusă și adunate în jurul unui spațiu de premise comune care favorizează schimburile. Cazările includ o zonă de bucătărie, o baie, un „colț de zi” și o „zonă de dormit” (sau un dormitor separat pentru tipul de locuințe F2 pentru un cuplu) și o terasă pentru accesul la mare spatiile verzi plantate si inflorite. Locuințele sunt disponibile goale și sunt mobilate de locuitori.

MARPA este accesibil oricărei persoane cu vârsta peste 60 de ani, în special din teritoriul Hainaut-Cambresis și a cărei stare de sănătate nu necesită îngrijire permanentă sau ajutor constant. Capacitatea totală de 24 de locuri.

1. BELGIA

• Miercuri, 10 aprilie 2019

Locatii:

• EEA Norway Grants

Temele abordate:

• Proceduri la nivelul statelor membre finantatoare din cadrul EEA, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale
• Experientele entitatii vizitate, de implicare in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre:  Sheena Keller

Granturile Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din Estul și Sudul Europei și statele baltice.

Obiectivele generale ale granturilor

• Reducerea disparităților economice și sociale în Europa Crearea unei Europe mai coerente bazate pe egalitate și solidaritate.
• Consolidarea relațiilor bilaterale.

• Joi, 11 aprilie 2019

Locatii:

• Bruxelles European Social Network

Temele abordate:

• Proceduri la nivelul statelor membre in cadrul European Social Network, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale
• Experientele entitatii vizitate, de implicare in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre:  Edward Shrimpton, membru și responsabil de politici

Activitati:

• Grup de Referință pentru Semestrul European -Conectarea Serviciilor Sociale la Europa: Semestrul European 2019.
• Grup de Lucru pentru Obiectivele Dezvoltării Durabile – Implementarea Agendei pentru Dezvoltarea Durabilă: Rolul Serviciilor Sociale.
• Seminar privind Activarea Inclusivă – Instrumente pentru Activarea Incluzivă: Îmbunătățirea excluziunii sociale a persoanelor îndepărtate de piața forței de muncă.
• Comisia Europeană- Disabilitate & Incluziune, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune

Temele abordate:

• Proceduri la nivelul statelor membre UE, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, cu abordare punctuala pe strategii in domeniul asistentei comunitare, finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pt dezvoltarea de servicii comunitare, asigurarea de servicii de sprijin furnizate in comunitate, atat in mediul urban cat si in mediul rural, diversificate, accesibile, finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pt dezvoltarea de servicii comunitare
• Experientele entitatii vizitate, de implicare in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre:

• Fatiha BOUDEHANE, Director (Manager) de proiect la Misiunea Uniunii Europene a regiunii Hauts-de-France
• Stanislav RANGUELOV, șef adjunct al Unității România, Bulgaria, Disabilitate și Incluziune, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia Europeană

S-au dezbatut:

• Programul de finantare infrastructura in Europa (pt 6 milioane de locuitori), din regiunea de N a Frantei prin interfata intre institutiile europene si regiuni; rolul de a lucra in retele cu statul; activitati de lobby; supravegherea legislativa in evolutia politicilor europene cu impact in teritoriu; suport in luarea deciziilor; ajutor in implementarea proiectelor, asistenta tehnica in programele pe sectoare;valorizarea cunostintelor.
• Crearea unei Europe mai echitabile și consolidarea dimensiunii sale sociale – prioritate esențială pentru Comisia Europeana

• Vineri, 12.aprilie 2019

Locatii:

• Parlamentul european

Temele abordate:

• Proceduri la nivelul statelor membre UE, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pt dezvoltarea de servicii comunitare – Programul laptele si cornul, metodologia de elaborare si aprobare a unei politici publice sociale in Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, precum si prezentarea si rolului fiecarei entitati in metodologia de elaborare si aprobare a unei politici publice sociale
• Experientele entitatii vizitate, de implicare in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale
• Dezvoltarea unei retele tematice la nivel european, in domeniul politicilor publice privind serviciile sociale, intre entitatea vizitata si cei 3 parteneri din Romania” , prin incheierea unei colaborari informale
• Prezentare realizata de catre cei 3 parteneri din Romania privind practicile de la nivel national in ceea ce priveste politicile publice pin domeniul serviciilor sociale, cu abordarea politicilor publice vizate de proiect

Prezentare realizata de catre: Ioana Bobes-DG Comunicare, Unitate Vizite si Seminarii

Parlamentul European este o instituție legislativă a Uniunii Europene aleasă prin scrutin direct o dată la cinci ani. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană, exercită puterea legislativă a UE. A fost descrisă ca fiind una dintre cele mai puternice legislative din lume.

Înființare: 10 septembrie 1952, Europa

Parlamentul exercită rolul de colegislator, având, împreună cu Consiliul, competența de a adopta și modifica propunerile legislative și de a adopta bugetul Uniunii. De asemenea, el supraveghează activitatea Comisiei și a celorlalte organisme europene și cooperează cu parlamentele naționale din țările UE, care își aduc și ele contribuția.

Parlamentului European consideră că rolul său constă nu doar în promovarea unui proces decizional democratic în Europa, dar și în sprijinirea luptei pentru democrație, a libertății de exprimare și a unor alegeri corecte în întreaga lume.

Parlamentul European are 751 membrii reprezentandui pe cetatenii europeni.

Obiective: Pace, stabilitate, dezvoltare durabila, libertate si securitate, solidaritate.

Uniunea Europeana: 28 state membre si 5 state candidate.

State membre UE: in zona Euro-19, in afara zonei euro-9.

Comisia Europeana: 28 comisari reprezentand interesele UE ;

Consiliul Europei: 28 sefi de state si guverne, 28 ministrii reprezentand statele membre.

In data de 15.03.2019, in Rm Valcea a fost organizata de catre ASSOC FILIALA VALCEA masa rotunda nr. 3 derulata pe proiectul “Initiative in politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”.

Au fost prezenti: personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si reprezentanți ai ONG-urilor.

Teme abordate:

• finantarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administratie locala) pentru dezvoltarea de servicii comunitare: Legea 292/2011 asistentei sociale, HOTARARE Nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare ale serviciilor publice de asistenta sociala si a structurii orientative de personal, importanta programului de interes naţional destinat serviciilor comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea (Anexa nr.1), precum și programul de interes naţional destinat creșterii capacității serviciilor publice de asistență socială din unele unități administrativ-teritoriale (Anexa nr.2) din Hotararea nr. 427/2018 din 13 iunie 2018 precum si Ordinul nr.1902/2018 din 12 iulie 2018;
• strategii in domeniul asistentei comunitare: HG nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 – 2020, a Planului operaţional de acţiuni pentru perioada 2016 – 2020, precum şi a Mecanismului de monitorizare şi evaluare integrată a acestora.

Pe această cale ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – FILIALA VÂLCEA vă invită să luați parte la activitățile proiectului.

Ca urmare, va invităm să participați la  întâlnirile organizate in perioada aprilie – decembrie 2019, sub formă de mese rotunde, dezbateri publice și întâlniri publice, în cadrul cărora urmărim elaborarea de alternative la următoarele politici publice (vom ține la curent beneficiarii proiectului cu eventualele modificări):

1. legea auditului social
2. statutul auditorului social
3. strategii în domeniul asistenței comunitare
4. finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare
5. dezvoltarea și utilizarea unui set de instrumente standard de planificare și furnizare a serviciilor sociale destinate la nivel local, în vederea creșterii calității serviciilor publice)
6. asigurarea de servicii de sprijin furnizate în comunitate, atât în mediul urban cât și în mediul rural, diversificate, accesibile, finanțarea serviciilor sociale la nivel de comunitate (administrație locală) pentru dezvoltarea de servicii comunitare etc.

Fiecare participant la întâlnirile organizate va obține certificat de participare.

Costurile aferente participării vor fi acoperite prin proiect.

Pentru a participa la activitățile proiectului va rugăm să ne contactați în vederea parcurgerii procedurii de selecție, în cazul în care sunteți interesați.

Calendar selecție:

• Publicare anunț: 18.03.2019
• Depunere dosare: 18.03.2019 – 12.04.2019
• Evaluare dosare: 12.04.2019- 15.04.2019

Criterii de selecție:

• existența dosarului complet
• fiecare persoană trebuie să se încadreze în criteriile de eligibilitate: personal din autoritățile și instituțiile publice, personal de conducere și de execuție, care activeaza in institutii publice din domeniul social si are expertiza/interes in domeniul abordat pe proiect si personal din cadrul MMJS si institutiile aflate in subordine/sub autoritate
• motivația pentru participare/implicare.

ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC  (Solicitant) în parteneriat cu ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ NEGUVERNAMENTALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ASSOC – FILIALA VÂLCEA (Partener 1) și cu MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTITIEI SOCIALE (Partener 2) derulează proiectul cu titlul “Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, apel: POCA/111/1/1/ Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standard comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP, în perioada 20 august 2018 – 19 decembrie 2019.

Valoarea contractului de finanțare este de 998.290,77 lei, din care valoare eligibilă nerambursabilă: 995.025,25 lei (valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE: 824.427,28 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național 130.597,97 lei), iar cofinanțarea beneficiarului în valoare de 43.265,52 lei.

Pentru informații suplimentare:

Persoane de contact:

Din Iulia-Alexandra – Expert implementare: 0764537210

Duțulescu Liliana-Carmen – Consultant implementare: 0745760586

Email: assocvalcea@yahoo.com

Proiectul va integra principiile orizontale privind egalitatea de șanse și nediscriminare și dezvoltare durabilă pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului prin contributii directe si indirecte  in vederea îmbunătățirii gradului de conștientizare cu privire la aceste concepte si pentru promovarea unui comportament responsabil. Egalitatea de șanse stă la baza unui sistem social stabil și sustenabil, iar dezvoltarea durabilă presupune asigurarea unui nivel decent de trai pentru generația actuală, fără a neglija însă nevoile generațiilor următoare.

Grupul de participanți la activitățile proiectului va avea o componentă de gen echilibrată din punct de vedere al dimensiunii de gen, apartenență etnică, religie, dizabilitate etc.